Stăpânește lumina! / by Daniel Secară

Am primit rezultatele unui concurs la care am participat la sfârșitul anului trecut și am observat că unii concurenți au fost descalificați pentru unfair correction techniques. Sau mai pe șleau, pentru că au decupat imaginea înscrisă la concurs -- cu alte cuvinte nu au păstrat formatul original.

Din punctul meu de vedere, jurații au făcut o mare greșeală (sau, după caz, organizatorii concursului care au stabilit regulile). De ce spun asta? Pentru că fotografia nu e un mediu obiectiv. Ba din contră, e complet subiectivă. E prin excelență viziunea personală, subiectivă și părtinitoare a artistului.

A considera formatul din cameră un standard obiectiv e pe cât de pueril, pe atât de subiectiv. Fun fact: formatul curent pe care-l folosim la aparatele full-frame e moștenirea lui Oskar Barnack -- neamțul care a inventat formatul de 35mm. Invenția mecanicului a fost rodul pragmatismului: a dorit să „înghesuie” cât mai mult film în aparat, inventând astfel formatul foto pe care noi îl numim „standard”.

Așadar, în fotografie nu există standarde, norme sau legi. Iar fotografia digitală, cu atât mai mult, e un mediu subiectiv care se vrea a fi manipulat, editat, schimbat și transformat. Asta aduce în discuție alt subiect, și anume photoshoparea. În ce măsură ar trebui realizată? Până unde putem merge? 

Răspunsul meu e simplu: da :-)
Fiecare e liber să-și urmeze expresia și vocația artistică. Dacă asta înseamnă să photoshopezi toate pozele din colecție, atunci fă-o! Și tehnicile de Photoshop sunt (pe lângă natura tehnică a operației) o artă în sine. Prin urmare de ar trebui să privăm unii fotografi de iscusința editării?

Personal, folosesc Photoshop ori de câte ori Lightroom nu e suficient (circa 10-15% din rezultatele fotografice). Ultimele ediții de Lightroom s-au dovedit suficient de performante pentru anumite ajustări pe care le-aș fi executat sistematic în Photoshop. Deci, conform puriștilor, nici pozele editate în Lightroom n-ar trebui să mai reprezinte artă fotografică :-)

Redau mai jos un exemplu banal în care am folosit Photoshop pentru a înlocui cerul. Simpla editare în Lightroom nu m-a mulțumit și am considerat că un cer mai dramatic ar spori expresia artistică a imaginii. Sau cel puțin ăsta e punctul meu de vedere :-)
De ce ar trebui eu, ca fotograf, să fiu la mila condiției meteorologice? Prefer să iau în stăpânire lumina. Altminteri nu m-aș putea numi fotograf.

Un cadru banal, direct din aparat, cu minimă editare

Un cadru banal, direct din aparat, cu minimă editare

Cerul adăugat în Photoshop sporește dramatismul cadrului, balansează compoziția și stârnește interes

Cerul adăugat în Photoshop sporește dramatismul cadrului, balansează compoziția și stârnește interes

În loc de concluzie: în ziua de azi, a fotografiei digitale, editarea (în varii softuri) se impune ca normă implicită. La fel cum vopseaua cu albuș de ou (sau alte ingrediente exotice) era interzisă de pictorii puriști în urmă cu câteva secole, similar „puriștii digitali” interzic azi uzul softurilor de editare. Însă, după spuneam, arta fotografică e prin excelență un mediu subiectiv, menit să reflecte trăirile, aspirațiile și viziunea artistului.